Istoria comunei POIANA CAMPINA ROMÂNIA
Istoricul aşezării se pierde undeva în legendă, împletindu-se cu istoricul mănăstirii din localitate. Legenda spune că, până aproape de sfârşitul veacului al XVII-lea, locurile acestea erau acoperite cu păduri seculare. Tradiţia spune că, pe vremea negocierilor (1687-1688), pe care unchiul său Şerban Cantacuzino (1678-1688)le ducea cu imperialii, în vederea încheierii unui tratat de alianţă, paşii tânărului boier Toma Cantacuzino s-au abătut pe aceste meleaguri care i-au cucerit afecţiunea. Aşa se face că, spre sfârşitul acelui secol Toma începe construcţia mănăstirii Poiana, pe care însă, se pare că nu a reuşit să o desăvârşească până în 2 iunie 1711, când, ajuns mare spătar, în vremea lui Constantin Brâncoveanu, trece cu întreaga cavalerie a Ţării Româneşti de partea ruşilor şi, după înfrângerea acestora de către turci, în lupta de la Stănileşti (18-22 iulie 1711), este nevoit să ia calea pribegiei pe meleagurile Rusiei, unde s-a şi stins din viaţă după un deceniu.
Tradiţia spune că după terminarea complexului arhitectural (Toma încheiase doar clădirea bisericii), adică a zidului de incintă cu turnul clopotniţă şi a chiliilor monahale, ar fi fost opera unchiului său Mihai Cantacuzino (cel ucis de turci în iunie 1716). Astfel după încheierea construcţiei, aceasta a fost legată de Mănăstirea Sinaia (ctitoria spătarului Mihai), drept schit al acesteia.Apoi, în jurul mănăstirii, înzestrate de Toma cu cinci moşii, a început să se înfiripeze o aşezare propriu-zisă. Se pare că, iniţial, ea era situată cam pe unde este astăzi staţia CFR. După un timp, din cauza inundaţiilor provocate de râul Prahova, locuitorii s-au îndreptat mai spre dealuri.Mulţi dintre locuitori fiind clăcaşi, în anul 1864 au fost împroprietăriţi 107 locuitori din Poiana-Câmpina.
Localitatea este menţionată, pentru prima dată, sub numele de Poiana Sării, într-un hrisov din 27 mai 1510, semnat de domnitorul Vlad Voevod. A fost numită apoi Poiana de Prahova şi, din 1930, Poiana de Câmpina. Din anul 1930 şi până în anul 1989, a fost comună suburbană a oraşului Câmpina. Din aprilie 1989, cartier al aceluiaşi oraş, până în august 1991, când, la cererea cetăţenilor şi în baza Decretului --Lege nr. 38/1990, a redevenit comună de sine stătătoare.
Settlement history is lost somewhere in legend, history interweaving with the local monastery. Legend says that until near the end of the seventeenth century, these places were covered with woodland. Tradition says that at the time of negotiations (1687-1688), whom his uncle, Serban Cantacuzino (1678-1688) imperialii carried with them in order to conclude a treaty of alliance, the young nobleman Thomas Cantacuzino steps have erred in this region which I have conquered the disease. That is, to begin construction the end of that century monastery Thomas Glade, which, however, apparently failed to complete the 2 June until 1711, when large enough back in the days of Constantine Brancoveanu entire cavalry pass The Romanian Land of the Russians after their defeat by the Turks at the battle of Stanilesti (18 to 22 July 1711), is forced to take the path of exile in the land of Russia, where he died and after a decade.
Tradition says that after completion of the architectural complex (Thomas just finished building the church), that the enclosure wall and the cells monastic bell tower, was the work of his uncle Michael Cantacuzino (not killed by the Turks in June 1716). Thus after the completion of this was related to Sinaia Monastery (founded back Michael) as hermitage of acesteia.Apoi around the monastery, endowed by Thomas with five estates, began to recover a proper settlement. It seems that initially, she was lying about where is the railway station today. After a while, because of flooding of the river Prahova, residents were directed towards the inhabitants being clăcaşi dealuri.Mulţi in 1864 107 people were given land in Poiana-Campina.
The village is mentioned for the first time, as the clearing of Salt, in a decree of 27 May 1510, signed by Prince Vlad Voevod. He was appointed Glade Prahova, in 1930, Campina Glade. From 1930 until 1989, was the suburban Campina common. Since April 1989, the same district of the city, until August 1991 when, at the request of citizens and the Decree-Law no. 38/1990, regained joint itself.
Loading...
2:52
Poiana campina sub ape.mpgby MontanTV808 views
Casa mea;)
GoldenBoy7771000 3 months ago