grupul focAR (Alina Tudor si Razvan Neagoe)

Loading...

Sign in or sign up now!
Alert icon
Upgrade to the latest Flash Player for improved playback performance. Upgrade now or more info.
1,081
Loading...
Alert icon
Sign in or sign up now!
Alert icon

Uploaded by on Nov 19, 2008

film de Carmen si Gheorghe Rasovszki


Proiectele grupului focAR (Răzvan Neagoe şi Alina Tudor) repun în cauză funcţia critică a artei contemporane, constituind mizanscene personale ale tarelor lumii în care trăim. Esenţialul, în cazul lor, este mai puţin „opera finită, obiectul prezentat, cât semnificaţia sa şi natura experienţei rezultate, susceptibile de a trezi o reacţie spectatorului. Lucrările sunt luări de atitudine, funcţionează ca „indici sau „revelatori ai proceselor din mediul anturant. Ca şi alte proiecte ale grupului focAR, ca Red Spot sau Pâlniile, Urban Traces vorbeşte despre problemele insolubile ale Bucureştiului. Identitatea urbană este un punct sensibil în economia problemelor bucureştene, ca şi miezul multora dintre proiectele grupului focAR. Oraş gri, hiperpoluat fizic şi sonor, prins între problemele de locuire şi de estetică urbană moştenite din anii comunişti şi un prezent consumist, Bucureştiul a câştigat doar un trafic mult mai intens şi mai multe betoane. Azi ocupă locul întâi în topul celor mai poluate capitale europene. În fundal, ritmul de viaţă al erei hipermoderne şi globalizarea aduc cu sine o realitate depersonalizantă. Răzvan Neagoe şi Alina Tudor încearcă să impună o atitudine, funcţionând ca model artistic pentru recuperarea unei identităţi viabile. U. T. a început pe data de 24 ianuarie 2007, şi se încheie acum rotund, peste un an, în aceeaşi locaţie. În acest răstimp, proiectul s-a dezvoltat, colonizând oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Iaşi, într-un periplu ce a cuprins multiple locaţii convenţionale (muzee / galerii) dar mai ales neconvenţionale (cabine telefonice, metroul sau locuinţa privată). Expoziţia iniţială a funcţionat ca o punere în temă generală asupra proiectului, urmărind identitatea individului într-un context problematic ca cel de azi, următoarele explorându-i toate pliurile. Acţiunea Sus în bloc i-o casă a invitat vizitatorii la o experienţă pe cont propriu, punându-le la dispoziţie apartamentul unor arhitecţi spre a-l explora în voie. Se puteau astfel descifra stilul de viaţă, obiceiurile şi preferinţele posesorilor, cu toate particularităţile şi mai ales cu toate asemănările: cât de personal poţi fi într-o meschină cutie de beton identică altor mii de astfel de cutii? Filmul video al grupului focAR ce rula în loc de emisiune TV era o cheie citire atrăgând atenţia asupra caracterului expnenţial al „casei din bloc ce se dovedea a fi una generică. La Iaşi, privirea, a vol doiseau, a urmărit fenomenul la scară macro. Serializarea, compartimentarea claustrofobă a cartierului obişnuit de blocuri a fost recreată vizual minimal în expoziţie, pe fundalul sonor agresiv al traficului urban obişnuit. Poluarea în toate sensurile a fost tema expoziţiei de la Cluj, iar gunoiul, elementul central al celei de la Galateea, trimitea la problemele societăţii de consum - „societatea gunoiului cum a mai fost numită. Intermezzo-ul Traseul Cultural Verona a fost o ocazia de a participa la un eveniment de cultură urbană cu un proiect interactiv. Curierul, proiect I Love Bucharest, presupunea alcătuirea de către public a unor scrisori cu tema Bucureşti şi trimiterea lor la adrese aleatorii luate din cartea de telefon. Alături, plicul de pânză al grupului focAr a devenit suportul desenelor şi al textelor participanţilor. Întâlnirea cu o expoziţie a grupului focAr nu constituie întotdeauna o experienţă plăcută, senzorial vorbind. „Spectatorul este agresat, vizual, olfactiv sau auditiv şi îşi pierde statutul pasiv vrând-nevrând. Expoziţia ce încheie proiectul nu face excepţie, agresiunea termică la care îşi supune vizitatorii simulează procesul încălzirii globale şi este un mod de a implica vizitatorul, de a-i solicita o reacţie. Expoziţia consumă etapele mai vechi, înglobându-le sau refolosindu-le. Harta urbană desenată pe pânză la intrarea în „casa din bloc este împărţită celor prezenţi la vernisaj, învelită în plastic. Plasticul atotprezent, învelind claustrofobic pereţii galeriei şi orice obiect din interior, este simbolul consumului, aluzie la omniprezenta „valoare de produs înstăpânite în locul valorii culturale, şi desigur o aluzie la poluare. (curator Cristiana Radu)

  • likes, 0 dislikes

Link to this comment:

Share to:
see all

All Comments (0)

Sign In or Sign Up now to post a comment!
Loading...

Alert icon
0 / 00Unsaved Playlist Return to active list
    1. Your queue is empty. Add videos to your queue using this button:
      or sign in to load a different list.
    Loading...Loading...Saving...
    • Clear all videos from this list
    • Learn more