The Patibulatorium of Horia-Roman Patapievici - Part 1

Clipul este bine argumentat...pentru ca mizeriile sunt scrise de el insusi, Patapievici dupa 1989 cand se gudura pe langa pe langa alti alogeni si straini...in scopul parvenirii...Nu e nevoie sa fii critic literar sa intelegi...

Lui Kutiespankie:
Nu ai pe cine sa aperi,Cine a spus?

- Eminescu nu mai e la modă, deoarece nu mai dă bine
- înţelegem amploarea prăbuşirii cotei lui Eminescu la bursa valorilor proclamate la lumina zilei
-  azi, Eminescu a devenit suspect
-




- Din punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil
- Eminescu nu ne mai poate apărea decât ca exasperant de învechit
-




-

Acest clip are ca scop denigrarea lui H.R. Patapievici si al ICR-ului! Si dupa parerea mea, clipul este slab realizat, slab argumentat! S-au folosit niste "scheme" de ziar de scandal pentru a sensibiliza un public credul si ignorant! Auzi tu domle...cartea antiromaneasca "politice" si... bovina de la carma ICR. Probabil ii fi si tu ceva mare critic literar, babydac?
Pe scurt: slaaaaaaab clipul ! Nu merita osteneala! to be continued....

" Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii: Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi, iar nu de dispreţ, şi a fi descendentul unui popor de eroi, plin de nobleţe, de amor de patrie şi libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată. "
" Sau ţara aceasta să fie în adevăr românească, sau nici nu merită să fie. "

Însă naţionalismul cuminte, patriotismul adevărat, au fost afirmate de Eminescu însuşi, cu tărie, în repetate rînduri. De ex:

@ "madsonego":
Citatul respectiv se referă la patriotarzii -"pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă"- pe care Eminescu îi satirizează atît de acid în "Scrisoarea III":
" Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pîn' şi numele tău... ţară!"

Mihai Eminescu: „Dar domnilor! Mi-e ruşine să fiu român! Dar ce fel de român? Român care vrea a-şi fi însuşit monopolul, privilegiul patriotismului şi-a naţionalităţei -- aşa român de paradă mi-e ruşine să fiu. Naţionaliatea trebuie să fie simţită cu inima şi nu vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte şi se respectă adînc se pronunţă arareori! Iubesc poporul românesc fără a iubi pe semidocţii şi superficialităţile sale" (Din manuscrise, Opere, vol. IX, pp. 459-460).