|
mcodre2005 favorited a video
(1 month ago)
Cantec patriotic cantat de "Corul bărbătesc din Finteuşul Mare"...
more
Cantec patriotic cantat de "Corul bărbătesc din Finteuşul Mare" (Maramureş).
less
|
|
| |
|
|
mcodre2005 liked a video
(1 month ago)
Cantec patriotic cantat de "Corul bărbătesc din Finteuşul Mare"...
more
Cantec patriotic cantat de "Corul bărbătesc din Finteuşul Mare" (Maramureş).
less
|
|
| |
|
|
mcodre2005 liked a video
(1 month ago)
Treceţi batalioane române Carpaţii
1. Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că...
more
Treceţi batalioane române Carpaţii
1. Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că fraţii în veci vor fi fraţi
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea
Voi, compatrioţi, ascultaţi
2. Treceţi, batalioane române, Carpaţii
La arme cu frunze şi flori
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători
3. Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ţi, copile, părinţii şi fraţii
Şi-apoi să mergem la război
4. 'Nainte, 'nainte spre marea Unire
Hotarul nedrept să-l zdrobim
Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul
De-o fi se ne-ngropăm de vii
5. Cu săbii făcură Unirea, ce inimi
Spre Alba cu toţii mergeam
Toţi oamenii ţării semnau întregirea
Voinţa întregului neam
6. Cu toţii eram regimente române
Moldova, Muntenia, Ardeal
Fireasca Unire cu patria-mumă
Ne-a fost cel mai drept ideal
7. Aceasta-i povestea Ardealului nostru
Şi-a neamului nostru viteaz
Istoria-ntreagă cu lupte şi jertfe
Trăieşte-n Unirea de azi
8. Dreptatea şi pacea veghează Carpaţii
Şi ţara e frunze şi flori
A noastră-i izbânda, ai noştri sunt fraţii
Trăiască în veci trei culori
9. Vrem linişte-n ţară şi pace în lume
Dar dac-ar veni vreun blestem
Carpaţii şi fraţii sări-vor ca unul
Urmând comandantul suprem
10. Treceţi, batalioane române, Carpaţii
La arme cu frunze şi flori
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători
less
|
|
| |
|
|
mcodre2005 liked a video
(1 month ago)
http://encicloped...
http://www.craiso...
http://encicloped...
http://ro.wi...
more
http://encicloped...
http://www.craiso...
http://encicloped...
http://ro.wikiped...
Marşul lui Iancu este un cântec patriotic românesc, apărut în timpul evenimentelor revoluţionare din anul 1848.
Cântecul a fost publicat pentru prima oară în forma în care îl cunoaştem azi pe data de 12 decembrie 1849, de către George Bariţiu, în propria sa revistă. Varianta denumită "Marşul lui Dragoş", de C. Negruzzi, a fost publicată în anul 1838 şi făcea cel mai probabil referire la Dragoş din Maramureş, descălecător în Moldova. Înlocuind numele lui Dragoş cu al lui Iancu şi făcându-se mici modificări ale versurilor, cântecul a intrat încă din anul 1848 în conştiinţa naţională a neamului românesc.
Despre melodia marşului acesta s-a spus de către unii autori că ar fi o pastişă după opera Tancred de Rossini, fapt infirmat de Liviu Leonte în prefaţa lucrării "Opere", din anul 1974.
Cântecul, devenit aproape "imn naţional" al românilor ardeleni, a fost pus pe melodie de către Nicolae Begnescu, tribun în Legiunea Auraria Gemina, condusă de însuşi Avram Iancu.
Cântecul a început să fie cântat chiar începând cu anul 1848, cunoscând o excepţional de largă răspândire în arealul Munţilor Apuseni.
Pe lângă faptul că se cântă încă la diferite evenimente oficiale, cântecul mai are o istorie vie interesantă, în zilele noastre, dar mai puţin cunoscută la nivel general. În anul 1861 Avram Iancu cutreiera ţinutul Zarandului şi oamenii erau foarte bucuroşi a-l avea oaspete. Într-o zi din acel an s-a nimerit ca Iancu să fie primit oaspete (el nu cerea niciodata ospeţie, accepta numai dacă i se oferea necondiţionat) la o familie din Zarand care îşi căsătorea feciorul cu o fată din alt sat. Nuntaşii l-au invitat pe Crăişor să îi însoţească în satul miresei, ceea ce Iancu a acceptat. Pe drum, pentru că Iancu se găsea în alai, taraful a cântat pe tot drumul "Marşul lui Iancu". Din acea zi şi până în zilele noastre, toate alaiurile nuntaşilor din Zarand se deplasează de acasă spre biserică acompaniaţi de "Marşul lui Iancu", în semn de respect faţă de memoria Crăişorului Munţilor.
Versurile cântecului:
Astăzi cu bucurie
Românilor veniţi
Pe Iancu în câmpie
Cu toţi să-l însoţiţi
Spălaţi armele voastre
Degrabă s-alergăm
Din locurile noastre
Pe duşmani s-alungăm.
Iancule mare,
Bravule tare
Cu noi să fii
Tu însoţeşte
Şi însufleteşte
Pe ai tăi fii.
Optzeci de oi despoaie
Şi prin frigări le pun
De fluier, de cimpoaie
Pădurile răsun.
Românii se aşează
Pe lângă un mare foc,
Şi Iancu ospătează
Cu dânşii la un loc.
Iancule mare,
Bravule tare
Cu noi să fii
Tu însoţeşte
Şi însufleteşte
Pe ai tăi fii.
Sunt gata. Stau cu toţii
Să se coboare-n văi
Să izgonească hoţii
Şi-a neamului călăi.
Iancu merge înainte
Pe un cal cu ager curs
Iar peste îmbrăcăminte
Purta piele de urs.
Cine a sta-n cale
Iancului mare
Şi brav român,
Fulger şi trăznet
Peste a lui creştet,
De la români.
Iată-i voioşi porniră
Românii cei voinici
Ca lanţul se înşiră
Pe a munţilor poteci
Nevestele cu jale
Privindu-i lăcrimând
Îi urmăreau pe vale
Cum se duceau cântând.
Cine a sta-n cale
Iancului mare
Şi brav român,
Fulger şi trăznet
Peste a lui creştet,
De la români.
less
|
|
| |
|
|
Hora Unirii este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima d...
more
Hora Unirii este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în Steaua Dunării, revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima româna,
Sa-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!
Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!
Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură și de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o faimă-n lume.
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Și să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frățească
Pe câmpia românească!
less
|
|
Am observat ca ti-au inchis acontul pentru "copyright infringement". Stiu de unde se trage; m-au faultat si pe mine. Dar am reusit sa recuperez acel video al tau (ti-am spus ca e pe miiini bune si ca voi grija :) )
Daca ai alt account, da un semn prietene; mi-ar face placere sa aud vesti.
Asa mi-au sters gunoaiele, clipul pe care l-am upload (cel cu ocupatia Budapestei). Se vede clar ca le-a stat in git si au apelat la murdarii de genul amintit. Ce caractere infecte! VIERMI!!!
I'm wondering if i'm too old for that Trianon crap...or you're too young. At 13 years, i was playing football with my friends (they were some hungarians too)...and nobody was talking about Trianon at that time...because it was no UDMR at that time, to poison the minds and souls of our hungarian friends.
Regarding your english; yes it is less than perfect (like mine), but i hope for you that your romanian it is better...that may be helfpful for your future.
As you can see, our language is similar to other european ones. What other european language is similar to hungarian?
Why are you ashamed of your nomadic asian heritage?