,,,Sa fii plin de admiratie, si departe de orice invidie; sa te inveselesti in mare masura de binele altora; sa iubesti cu o asemenea generozitate a inimii incat dragostea ta sa fie o posesiune draga in absenta rautati; acestea sunt daruri ale sortii, daruri care banii nu le pot cumpara'''

Gabriel Garcia Marquez- "PAPUSA DE CARPA''


Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o papusa de cirpa si mi-ar darui un pic de viata, s-ar putea sa nu-i spun tot ce gindesc, in definitiv. As gindi tot ce spun.
As da pret lucrurilor nu pentru cit valoreaza, ci pentru ce semnifica ele.
As dormi putin, as visa mai mult, inteleg ca pentru fiecare minut cind inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina.
As merge cind ceilalti se opresc, m-as destepta cind ceilalti dorm.
As asculta cind ceilalti vorbesc si ce m-as bucura de-o buna inghetata de ciocolata!
Daca Dumnezeu m-ar cinsti cu un crimpei de viata, m-as imbraca simplu si m-as arunca pe brinci la pamint. Lasind descoperit nu numai corpul meu, ci si sufletul.
Doamne, daca as avea o inima, mi-as scrie ura pe gheata si as astepta sa rasara soarele.
As picta un vis de Van Gogh, iar pe stele as scrie un poem de Bendetti. Un cintec al lui Seratt ar fi serenada pe care as oferi-o lunii.
As stropi cu lacrimile trandafirii, pentru a simti durerea spinilor lor si sarutul de singe de pe petalele lor Doamne, daca as avea un crimpei de viata Nu as lasa sa treaca un moment fara sa spun oamenilor ca iubesc.
As convinge pe fiecare femeie sau pe fiecare barbat ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.
Le-as dovedi oamenilor cit gresesc gindind ca inceteaza sa iubeasca atunci cind imbatrinesc, fara sa stie ca imbatrinesc numai cind inceteaza sa iubeasca.
I-as darui aripi unui copil, dar l-as lasa sa invete el singur sa zboare. Pe batrini i-as invata ca moartea nu vine cu batrinetea, ci cu uitarea.. Atitea lucruri am invatat de la voi, oamenii