Sort by time | Sort by thread (beta)

Link to this comment:

Share to:

All Comments (36)

Sign In or Sign Up now to post a comment!
  • parca ii dupa vreamea lu mihai eminescu

    asa nasoala ii

  • te vom iubi mereu drag roman! ai luptat mereu impotriva evreilor, dar ai sfarsit omorat de ei!

  • traiasca eminescu si toti getodaciiiiiiiiiiiiiiiii,sfant martir ,homo dramatikus national,geniul spiritual,politic,economic,soc­ial,moral,artistic,istoric,lit­eral,cazut in lupta cu raul,iadul,diavolii din tara si lume.

  • Dar chiar această supoziţie e gratuită; sebazează pe faptul că sunt originar din Boto­şani, Colonia Armeană e din secolul al treisprezecelea”.

    ***

  • „Tot ce pomeneşte despre originea mea sunt pure minciuni iscodite din fantezie bolnăvicioasă, precum şi trebue s’o aibă un redactor al Pseudo-Românului. Singura invenţie pe seama mea, neadevărată, dar având o umbră de probabilitate e că aş fi Armean de origine, un lucru care nu m’ar miră de loc, de oarece Armenii sunt mai vechi decât chiar Dra-goş al Maramureşului.

  • O a-semenea întrebare e cu atât mai puţin deplasată, cu cât descendenţii lui Murad Eminowicz din Polonia s’au împrăştiat în Basarabia, în Rusia (unde s’a născut şi un mare filolog armean Măgărdici Emin). Nu văd de ce nu s’ar fi pripăşit din Basarabia, în Bucovina sau deadreptul în Bucovina, cu câteva veacuri înainte, vreun membru aventuros şi poate intenţionând să rupă cu trecutul, al familiei polone Eminowicz.

  • Nu ne putem împiedeca însă de a gândi, că primul Eminovici semnalat prin scriptele locului de obârşie a poetului nostru este probabil născut în 1736 — după cum ne informează d-l Călinescu. Ne punem dar întrebarea : câţi oare dintre românii din Bucovina şi din Călineştii lui Cuparencu se numeau Eminovici, ca să putem afirma în mod hotărât imposibilitatea unei origini armene a lui Eminescu ?

  • Nu cu invocarea Dicţionarului Larousse (cel de 6 volume), unde scrie că Mihai Eminescu e «poete roumain, d’une familie d’origine armenienne”, se poate confirma aşa ceva, şi nici chiar cu hârtiile de familie ale domnului Vichentie Eminowicz din Cracovia, hârtii în care e vorba şi de legătura de rudenie între familiile Eminowicz din Polonia şi România.

  • E tot atât de posibil, ca cele ce presupunem în ce priveşte originea armeană a lui Eminescu, să fie adevărate, după cum s’ar putea să fie deadreptul gratuite. Sunt lucruri cari nu se pot verifica în mod absolut definitiv.

  • Ergo! Cineva însă, bizuindu-se pe această spiţă, a rămas uimit de un alt adevăr. Dacă numita familie polonă se izvodeşte din armeanul Murad Eminowicz, atunci şi M. Eminescu este armean. Şi iată-ne întorşi pe lângă Marea Caspică, în Enigmatica Asie. Acel care în numele unei străvechi românimi se înspuma de indignare împotriva scursurilor străine.

  • Ramura aceasta îşi întinde crengile până prin Bucovina şi Basarabia, în faţa Mohilăului, unde urmaşi ai ei au, zice-se, şi azi averi. Din ea se trage, fără îndoială Mihai Eminescu, ridicând la trei numărul poeţilor daţi omenirii de nobila şleahtă polacă. Cei care sprijină această înrudire au băgat de seamă, cu multă perspicacitate, că cei mai mulţi din Eminowiczenii bucovineni şi basarabeni se chiamă tot Mihai.

  • O linie principală Eminowicz — Dolenga stărue în Polonia, o alta laterală, Eminowicz — Emberg, apare în Podolia. Un oare care membru al familiei ar fi emigrat acolo şi s’ar fi legat prin căsătorie cu casa Emberg din Silezia, căci un Petru Eminowicz din Podolia se legitima la 1802, în faţa comisiei nobililor, ca descinzând din sus numita casă siieziană.

  • Să ne ierte deci şi Eminescu.că-i cercetăm indiscreţi viaţa, că-i cotro-băim sertarele şi cercăm să luminăm taina existenţii lui trudnice, care ne-a devenit atât de sfântă după moartea lui. Să dăm însă cuvântul strălucitului său biograf, d-l Călinescu, care mai dă unele relaţii importante asupra familiei Eminowicz. „Noi aflăm mai târziu pe urmaşii bogatului armean, înnobilaţi.

  • Nu ştiu întrucât poate însemna o trădare a sângelui faptul, că trecând prin Cracovia, Eminescu nu şi-a vizitat rudele, Cât putea oare să-l intereseze pe poet nişte rude care crescuseră, trăiseră într’o altă ‘ civilizaţie şi altă cultură decât a lui ? Ce sens ar fi avut pentru Eminescu să întâlnească nişte oameni de a căror rudenie nu era tocmai sigur ?

  • El însă umblă să scoată fotografie a bisericii Movileştilor şi de pe portretul unui Armaş din Ţara Românească, ajuns mare cancelar al Poloniei”.

  • Trădare a sângelui! În anul 1873, Eminescu trecea prin Cracovia, reşedinţă a ilustrei sale rude de azi, Dr. Vichentie Eminovicz, consilier comunal şi păşia şi în Lemberg. Dacă instinctul său atavic ar fi fost mai viu, poetul s’ar fi dus pe uliţa armeană şi ar fi contemplat îndelung,între casele Gluszkiewicz şi Domozyski, mândra casă a străbunului său Murad Eminowicz.

  • Ea a descoperit că se trage din Murad Eminowicz, negustor armean şi cetăţean al Liovului, după cum glăsueşte un manu­scris din 1646, afiat în Biblioteca Ossolinski. Acesta era cel mai bogat din colonia celor 82 familii armene din Liov iar casa sa străjuia mândră între acelea ale familiilor Gluszkiewicz şi Domozyski din uliţa armeană.

  • După ce d-l G. Călinescu elimină ipoteticele, imaginarele origini tnrce, albaneze, suedeze, bulgare, rutene, adaugă; „Mai nouă şi mai măgulitoare este ipoteza unei descendenţe polone. O familie Eminowicz din Polonia, care numără doi poeţi (Ludwig Eminowicz şi Roman Eminowicz, (Oct. 1920), şi-a alcătuit nu de mult arborele geneologic.

  • Aflăm astfel că prietenii îi ziceau poetului, desigur în glumă, „turcule”. Asta spune ceva. Se apostrofează a-deseori armenii astfel. Confuzia care se face între armeni şi turci e foarte răspândită între români, fie că şi armenii şi turcii vin din orient, fie că mai toţi armenii vorbesc turceşte. Prietenii lui Eminescu ştiau probabil ceva de origina orientală a poetului, numindu-l „Turcule”. Asemenea porecle nu vin chiar aşa, din senin.

  • „Ani”

    …Nu ne vom ocupa de multitudinea presupunerilor şi afirmaţiilor cari s’au făcut de cercetătorii vieţii lui Eminescu cu privire la originea lui. Ne vom permite însă, să facem o mică exegeză a textului referitor Ia această chestiune din „Viaţa lui Mihai Eminescu”, această carte a d-lui G. Călinescu, scrisă cu atâta luciditate şi înţesată de sugestii, de imbolduri. Prilej de a face puţină lumină, acolo unde d-l Călnescu a crezut că e necesar să conserve întunerecul.

  • Prin urmare, numai cu titlu de informaţie extragem câteva pasagii din articolul colaboratorului nostru d. Arşavir Acterian, publicat în No. 5 -10 din „Ideea Românească”, despre origina armeană a lui Eminescu, fiind şi noi de acord cu colaboratorul nostru că „nu încape nicio îndoială că Mihai Eminescu a fost român din creştet până ‘n tălpi, român fără pată, român curat”.

    Armenii nu pot decât să se mândrească dacă într’adevăr există vreo urmă de sânge armenesc în origina lui Eminescu.

  • După părerea noastră, nu e de nici un folos să cerceteze cu prea multă exigenţă, origina unor genii ca Eminescu, care sintetizează sufletul unui întreg popor, în tot ce are el mai bun. Însuşi poporul român trăieşte şi palpită în sufletul lui Eminescu.

  • Despre origina lui Mihail Eminescu

    ***

    E foarte natural ca în jurul vieţii şi operei unui om care a umplut toată poezia româneasca, cu strălucirea spiritului său, să se creeze o întreagă literatură, şi era foarte firesc ca să devie obiecte de dispută, toate etapele vieţii sale, şi’n deosebi origina sa, despre care s’au emis atâtea păreri de câteva decenii încoace.

  • CRED CA ESTE O MELODIE -IMPECABILA- CANTATA MAI MULT DECAT SUPERB

  • vivat Moldova!

  • superb..

  • pt cei interesati de gazetaria si poeziile politice ale lui eminescu cautati Eminescu si Afacerea Stroussberg.....

  • Pe asta am coutato

  • Superb, 10 *

  • Va rog,spuneti-mi cei care stiti,bisericuta din imagine este cea pe langa care a copilarit Eminescu,cea ridicata de stramosul sau?orice informatie despre el ma intereseaza.Desi de copil l-am iubit si citit pe Eminescu,D-zeu mi-a daruit la 30 ani adevaratii ochi spre minunea aceasta;este un fenomen despre care nu banuiam sa poata exista,mi-a revolutionat universul;dorul de Eminescu nu este doar o vorba in vant,asa cum banuiam in copilarie ca exagereaza unii,este ceva foarte real.

  • Imaginea cu biserici de lemn de pe la min 1:30 este de la mănăstirea Bîrsana, Maramureş, iar cea de la min 4 e de la mănăstirea Putna. Mă bucur că îl iubeşti pe Eminescu, merită dragostea şi respectul nostru mai mult decît oricine: Geniu şi Românul absolut !

  • Multam frumos pt. raspuns. Incerc sa ma trezesc iar din amortirea ce pune stapanire pe majoritatea dintre noi,prin asa zisul "trai zilnic"si cum as putea incepe mai bine decat cu Eminescu?el are suficienta dragoste de impartit,deschizandu-ne ochii spre adevar: nu suntem masini muncitoare, ci suflete ale lui D-zeu,cunoastem mesajul acesta de la cel care a revolutionat omenirea,bunul nostru Isus.

  • sunt, doar ca nu le vezi si ele nu se pot face prea tare auzite

  • foarte frumos clipul..pacat k multe din valorile noastre nu mai exista..si poate peste 1000 de ani..se vor mai naste...

Loading...
Alert icon
0 / 00Unsaved Playlist Return to active list
    1. Your queue is empty. Add videos to your queue using this button:
      or sign in to load a different list.
    Loading...Loading...Saving...
    • Clear all videos from this list
    • Learn more