impresionant...o trinitate in ascensiune ... Multumesc.

nu pot rosti tacand decat : gracias !...

frunze si zboruri. tacere... multumesc!

Formez un număr, oarecare, Întreb precipitat de voi, Dar ştiu că mort e cel ce moare şi nu mai vine înapoi. Şi, vai, de-atâta timp încoace, Vă chem şi-n visuri, să v-ascult, Dar iarba pe morminte tace, Cu număr desfiinţat demult. Şi, dacă o să ţinem minte, Probabil, când o fi să mor, Am să vă caut în morminte, Pe-un număr de interior

Trăiesc, fără speranţă, drama Că neamul meu, acum, e frânt, Mi-e dor de tata şi de mama, Dar nu au număr, la mormânt. De convorbiri cu ei sunt gata şi în necunoscut mă zbat, îi sun pe mama şi pe tata, Dar crucea sună ocupat. Au numere secrete parcă şi aparatul n-are ton, Deodată aflu şi tresar că Nici moartea n-are telefon. Mi-e dor de voi, părinţi din moarte, Cu lacrimi bine vă cuvânt, Şi uit că aţi plecat departe Şi n-aveţi roaming, sub pământ.